Endoscopia: cum te pregătești și la ce te aștepți?

O experiență care nu e tocmai plăcută pentru pacient, endoscopia este o investigație necesară în foarte multe scenarii clinice. Pacientul nu simte niciun disconfort în timpul ei dacă este implicată sedarea sau anestezia, iar rezultatele ajută de fiecare dată medicul specialist să ia cea mai bună decizie de tratament, să diagnosticheze afecțiuni și să intervină prompt pentru o recuperare rapidă. Pregătirea pentru endoscopie și crearea unor așteptări realiste despre întreaga procedură vor contribui la succesul investigațiilor medicale.

Pentru pacient, când vine vorba despre endoscopie, tehnică imagistică complexă și tipică, teama cea mai mare este de durere și de disconfort, de ce se întâmplă după sau în timpul procedurilor. Fiind o tehnică ce implică introducerea unui tub într-o cavitate și observarea interiorului, a țesuturilor, este normal să existe anxietate și teamă, dar de cele mai multe ori ele sunt nejustificate, pentru că endoscopia e o procedură standard modernă, fără riscuri majore și foarte sigură.

Dacă te pregătești bine și conform indicațiilor medicilor, știi din start la ce să te aștepți și cum va decurge procedura medicală, șansele să mergi fără stres la centrul de investigații cresc.

Endoscopia, o procedură medicală esenţială pentru diagnosticare corectă

Endoscopia este procedura medicală minim invazivă care permite examinarea directă a interiorului unui organ cu un endoscop (tub flexibil cu lumină și cameră). În gastroenterologie, endoscopia permite inspecția, fotografierea, filmarea, prelevarea de biopsii (fragmente mici de țesut) și tratamente locale în aceeași ședință (oprirea sângerării, dilatarea unei îngustări, extragerea unui corp străin).

În cele mai multe cazuri se va analiza și observa partea superioară a tubului digestiv (esofagul, stomacul și duodenul). Tipurile principale de endoscopie utilizate pot fi endoscopia digestivă superioară, gastroscopia (esofag-stomac-duoden), colonoscopia sau endoscopia digestivă inferioară, cu examinarea colonului (și uneori a ileonului terminal). Alte proceduri endoscopice (mai specializate) vor fi recomandate în funcție de patologii și contextul clinic: sigmoidoscopie, colangiopancreatografie retrogradă endoscopică, ecoendoscopie, capsulă endoscopică, bronhoscopie, cistoscopie.

În limbajul uzual, endoscopia se referă la gastroscopie (endoscopie superioară), însă și colonoscopia este vizată în funcție de simptome și abordarea medicală.

Endoscopia este indicată doar când poate identifica o cauză organică sau când rezultatul schimbă conduita (tratament, monitorizare, intervenție). O vor face pacienții care au simptome persistente în etajul superior abdominal care nu răspund la tratament adecvat, simptome agravate, anorexie/scădere ponderală sau debut la vârstă mai mare, disfagie/odinofagie (înghițire dificilă/dureroasă) sau reflux care persistă/recidivează în ciuda terapiei.

Se va apela la o endoscopie mai ales dacă există simptome de alarmă, de la disfagie, odinofagie, scădere în greutate, la sângerare digestivă, vărsături persistente, anemie feriprivă neexplicată.

Vărsăturile persistente fără cauză clară, sângerarea digestivă superioară (hematemeză, melenă), confirmarea sau necesitatea unei biopsii pentru leziuni văzute la imagistică (ulcer, strictură, suspiciune de cancer), prezența unor corpi străini/bol alimentar blocat, toate vor impune endoscopia ca procedură medicală.

Dacă e vorba despre colonoscopie sau o endoscopie mai complexă, ea ar putea fi folosită pentru screening în caz de suspiciune de cancer colorectal, o dată la 10 ani începând de la 45 ani (pentru risc mediu), până la 75 ani.

Aceeași procedură complexă este luată în calcul pentru sângerare digestivă inferioară / sânge în scaun, anemie feriprivă, test pozitiv pentru sânge ocult, modificări de tranzit cu semnale de alarmă. După îndepărtarea polipilor, colonoscopia e indicată pentru supraveghere.

Nu vor face endoscopie persoanele care nu își dau consimțământul sau nu cooperează, persoanele care au deja perforație digestivă cunoscută sau suspectată, cei care au instabilitate cardiopulmonară severă. Pentru colonoscopie, se interzice procedura în colita fulminantă, diverticulită acută documentată, riscul de perforație/agravare poate fi mai mare.

În sarcină se preferă amânarea procedurilor elective sau măsuri speciale (mai ales dacă implică fluoroscopie/medicamente) până după naștere.

Atenție la anticoagulante/antiagregante, pentru că există riscul de sângerare al procedurii și riscul trombotic al pacientului dacă se oprește medicația.

Pregătirea pentru endoscopie: etape, analize, teste, precauții

Pregătirea pentru endoscopie începe cu obținerea trimiterii și cu evaluarea pre-procedură. Gastroenterologul (sau echipa de endoscopie) verifică indicația și riscurile și evaluează medical pacientul. E obligatoriu să menționezi în discuții boli cardiace/pulmonare, apnee de somn, reacții anterioare la sedare sau anestezie, alergii medicamentoase, sarcină posibilă, anticoagulante sau antiagregante, suplimente.

Înainte de o astfel de procedură e nevoie de post alimentar. Pentru gastroscopie nu ai voie mâncare solidă cu cel puțin 6-8 ore înainte și sunt permise doar lichide clare (apă, ceai neîndulcit) până la 2 ore înainte de procedură. E foarte important să respecți aceste indicații pentru vizibilitate și pentru reducerea riscului de vărsătură/aspirație.

Pentru colonoscopie, în ziua dinaintea procedurii se opresc alimentele solide ingerate și se trece la o dietă bazată doar pe lichide clare, plus laxative/săruri de pregătire pentru golirea colonului.

Cât despre medicație, anticoagulantele sau antiagregantele trebuie luate cu atenție și nu ar trebui întrerupte decât dacă se discută cu medicul. Pentru proceduri endoscopice cu risc mare de sângerare, decizia privind întreruperea temporară se ia cu câteva zile înainte, conform indicației medicale.

În diabet, în ziua de post/pregătire, medicația antidiabetică se ajustează frecvent (risc de hipoglicemie). Echipa de endoscopie va da indicații clare în general despre orice fel de medicamente le iei, singura condiție este să le amintești.

E nevoie de testare selectivă, pe baza istoricului, examenului clinic și riscurilor pacientului/procedurii. Se va recomanda testarea hemoglobinei dacă există semne/suspiciune de anemie sau risc de sângerare/procedură cu risc mai mare, grup sanguin când endoscopia e pentru hemoragie digestivă acută (posibil transfuzie), teste de sarcină la femei cu istoric incert, dacă se planifică fluoroscopie.

La sedare în timpul procedurilor e nevoie de însoțitor după neapărat. Nu ai voie să conduci 24 de ore după sedare.

La ce să te aștepți de la endoscopie?

Pentru endoscopie se folosește sedarea sau anestezia. Pentru gastroscopie e de preferat un spray anestezic în gât și sedare conștientă (moderată), fără anestezie generală.

Sedarea profundă sau anestezia e o variantă doar în cazuri selectate (proceduri complexe, comorbidități, risc de cale aeriană).

Ca să înțelegem ce se întâmplă în timpul unei endoscopii, termen umbrelă general, ne vom referi în continuare la gastroscopie și colonoscopie. În timpul gastroscopiei, pacientul este așezat pe o parte, partea stângă, iar endoscopul trece prin gură (sau uneori nas) spre esofag-stomac-duoden — unde poate apărea natural reflexul de greață.

Se insuflă aer pentru vizibilitate, deci apare și o senzație de balonare, dar aerul este aspirat la final. Se pot lua biopsii (pentru inflamație, infecții, boală celiacă, cancer).

În total procedura nu ar trebui să dureze mai mult de 5-15 minute, dar cu pregătire/recuperare durează mai mult, ajungând la 30-60 minute în anumite contexte clinice.

În timpul colonoscopiei, se administrează adesea sedare și se examinează colonul cu o cameră, putându-se efectua biopsii sau polipectomie.

Imediat după proceduri, dacă a existat sedare, se va sta în zona de recuperare până la trezirea completă. O durere în gât 1-2 zile și balonare/gaze, crampe de la aerul insuflat vor fi iarăși normale.

Dacă s-a folosit spray anestezic în gât, se recomandă să aștepți până revine reflexul de înghițire, circa 30-60 minute. Nu se consumă alcool, nu se lucrează cu utilaje, nu se iau decizii importante în primele 24 de ore de la gastroscopia cu sedare. Soliciți rapid ajutor medical dacă apar durere abdominală severă, febră, vărsături, scaun negru sau sângerare importantă după procedură.

Ce afecțiuni poate diagnostica endoscopia și rezultatele, interpretarea corectă

Gastroscopia poate identifica și ajuta la diagnosticarea unor inflamații (esofagită, gastrită, duodenită), a ulcerului gastric/duodenal și complicațiilor acestuia, a unor tumori și leziuni suspecte (cu biopsie), dar și a cauzelor de sângerare digestivă superioară (oferind și tratament endoscopic).

Se adaugă pe listă metaplazia și supravegherea pentru prevenția cancerului esofagian, varicele esofagiene/gastrice la pacienți cu ciroză/hipertensiune portală, precum și boala celiacă (prin biopsii duodenale).

Colonoscopia poate diagnostica polipi și cancer colorectal, permițând îndepărtarea polipilor, evaluarea sângerărilor digestive inferioare (localizare/terapie), colitele sau boala inflamatorie intestinală (boala Crohn, rectocolită ulcero-hemoragică).

La finalul investigațiilor de acest tip pacientul primește un raport endoscopic, iar rezultatul histopatologic (după biopsie) este eliberat în câteva zile sau săptămâni.

Rezultatul endoscopiei poate fi normal (mucoasa arată normal endoscopic). La gastroscopie pacientul va vedea termeni precum esofagită de reflux (cu gradarea ei în funcție de extindere), ulcer gastric/duodenal, hemoragie digestivă, esofag Barrett (cu confirmare histologică din biopsii) sau boală celiacă.

În cazul colonoscopiei, cei mai frecvenți termeni sunt legați de prezența polipilor.

Endoscopia se va efectua la nevoie și se repetă dacă simptomele persistă/recidivează, apar semne de alarmă sau medicul urmărește un diagnostic ori efectul tratamentului. Dacă avem esofag Barrett fără displazie, supravegherea endoscopică e recomandată la 3-5 ani. În ciroza hepatică compensată fără varice, screeningul endoscopic pentru depistarea varicelor se repetă la 2-3 ani (iar la varice mici, la intervale mai scurte, de 1-2 ani).

La ulcerele gastrice se repetă endoscopia la 6-8 săptămâni pentru confirmarea vindecării. Screeningul cancerului colorectal impune colonoscopie la fiecare 10 ani, începând de la vârsta de 45 de ani pentru risc mediu.

După polipectomie, pentru adenoame de mici dimensiuni, intervalul de reevaluare poate fi la 7-10 ani, în timp ce pentru situații de risc crescut (adenoame peste 10 mm, adenoame multiple sau cu displazie) intervalul este mai scurt, de aproximativ 3 ani, conform indicațiilor medicului.

Se va apela la endoscopie de urgență când pacientul prezintă: hemoragie digestivă superioară în primele 12-24 de ore de la prezentare (după resuscitare și stabilizare), suspiciune de sângerare variceală activă, prezența unui corp străin sau bol alimentar blocat, ori hemoragie digestivă inferioară severă.

În cadrul MedLife România, endoscopia poate fi făcută în centrele de imagistică medicală avansate, cu tehnologie de ultimă generație și medici specialiști cu experiență vastă și supraspecializări. Tehnica imagistică va oferi date concrete pentru diagnosticare și tratament personalizat, intervenții chirurgicale locale, la nevoie.

Medicii MedLife vor evalua fiecare caz în parte în baza unui protocol foarte strict și vor oferi răspunsuri la toate întrebările pacienților. Echipele medicale formate din medici din mai multe specialități, abordarea multidisciplinară întâlnită în cazurile mai grave și accesul facil la aparatură medicală modernă în centre de imagistică medicală dedicate din rețea vor ajuta la o diagnosticare mult mai bună pentru orice fel de cazuri prezentate.

Investigațiile imagistice se pot deconta și prin CNAS cu bilet de trimitere.

Programările se pot face rapid pentru consultații și pentru endoscopii, telefonic sau online, prin aplicația dedicată, timpii de așteptare sunt reduși și intervențiile sunt mereu prompte și eficiente în cazul în care se descoperă probleme grave.